Comuna

 

Localitatea Reteag

    Localitatea atestată documentar la 1283, o regăsim la 1405 între aşezările Cetaţii Ciceului, dăruită la această dată lui Ştefan Losonczy. În circumscripţia domeniului Ciceului din 1553 apare ca târg cu patru mori şi punct de vamă. La 1583 târgul ţine de cetatea Gherlei. La 1609 este amintită curia lui Erdely lanos. În 1845 se vorbeşte despre o localitate mixta : români, maghiari, armeni, evrei. În târg erau 6 croitori, 9 cizmari, 2 cojocari, 1 măcelar, 8 olari, 1 turnător de clopote, 1 tâmplar, 1 dulgher, 1 rotar, 1 lăcătuş, 2 potcovari. Din 1655 avea târg anual iar din 1830 târg săptămânal.

Biserica reformată este o biserică gotică ridicată în sec. al XV-lea şi refăcută în 1812 când primeşte actualul turn.Biserica romano-catolică a fost ridicată de franciscani la 1876.Biserica ortodoxă Sf. Nicolae a fost ridicată la 1809. De la parohia ortodoxă română Reteag a fost adunat un fond valoros de cea. 25 de cărţi bisericeşti vechi, tipărite la Râmnic, Blaj, Bucureşti, care au aparţinut parohiei Zagra.

Aşezări antice:

p. POIENI - aşezare preistorică

aşezare din prima vârstă a fierului şi romană - la vest de sat pe terasă

Localitatea Bata

    Atestată între satele domeniului Ciceului la 1405 când este donată familiei Bahffy. La 1631 domeniul Bata împreună cu castelul s-au dat vistiernicului Miko Ferencz. În 1603 este amintită curia Bata. Contele Lazar ridică în 1740 un castel în forma de U, refăcut în 1870 de contele Miklos Korais. Biserica reformată a fost ridicată la 1754. În localitate era o biserică de lemn din 1749. În 1553 sunt înregistrate 19 familii iobageşti şi 15 locuitori saraci; la 1703 erau 26 de case; în 1886 erau 112 case cu 616 locuitori; în 1900 erau 314 locuitori greco-catolici, 446 reformaţi şi 10 iudei.